This is an HTML version of an attachment to the Freedom of Information request 'Confirmare (un certificat medical) cu privire la perioada imuna a pacientului la virusul Covid, dupa ce a bolit si insanatosit de acest virus (Covid)'.



 
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII, MUNCII ȘI PROTECȚIEI SOCIALE 
 AL REPUBLICII MOLDOVA 
 
 
        ORDIN 
                                                             mun. Chişinău 
„  25    ”   august           2020                                   nr.   784 

 
 
Cu privire la unele măsuri de eficientizare  
a depistării și gestionării  cazurilor de COVID – 19 

 
În conformitate cu prevederile Legii ocrotirii sănătăţii nr. 411/1995, Legii cu 
privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nr. 1585/1998,  Programului 
unic  al  asigurării  obligatorii  de  asistenţă  medicală  aprobat  prin  Hotărârea 
Guvernului nr.1387/2007, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale 
a  Sănătății,  în  scopul  intensificării  măsurilor  de  detecție  a  Coronavirusului  de  tip 
nou  SARS-CoV-2  și  gestionării  eficiente  a  cazurilor  de  COVID-19  la  nivel  de 
asistență  medicală  primară  și  asistență  medicală  spitalicească,  în  temeiul 
Regulamentului privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, Muncii 
și Protecției Sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 694/2017, 
 
O R D O N: 
1. Se aprobă: 
1)  Criteriile suplimentare pentru testare COVID-19, conform anexei nr.1; 
2)  Recomandări  pentru  organizarea  prelevării  probelor  biologice  pentru 
detecția Coronavirusului de tip nou SARS-CoV-2, conform anexei nr.2; 
3) Criterii de internare a pacienților cu COVID-19 conform anexei nr.3 
4)  Criterii  de  externare  și  excludere  din  izolare  a  pacienților  cu  COVID-19 
conform anexei nr.4; 
5) Recomandări pentru dezvoltarea deprinderilor de autoîngrijire în perioada 
de reabilitare după COVID-19, conform anexei nr.5. 
2.  Conducătorii  instituțiilor  medico-sanitare  publice  Centre  de  Sănătate  de 
nivel  raional,  Centre  ale  Medicilor de  Familie,  Asociații Medicale  Teritoriale  vor 
asigura: 
1)  fortificarea  capacităților  echipelor  mobile  de  prelevare  a  probelor 
biologice pentru confirmarea infecției COVID-19 la persoanele suspecte la infecția 
COVID-19 eligibile pentru tratament la domiciliu prin: 
Digitally signed by Dumbrăveanu Viorica
Date: 2020.08.26 10:58:14 EEST
Reason: MoldSign Signature
Location: Moldova

a)  majorarea  numărului  de  echipe  mobile  de  prelevare  a  probelor  biologice 
pentru  municipiu/sector  și  raioane  prin  extinderea  acestora  cu  implicarea  și  altor 
prestatori de servicii medicale; 
b) organizarea instruirilor echipelor mobile de prelevare a probelor biologice 
nou  formate  privind  prelevarea  probelor  biologice  și  măsurile  de  prevenire  a 
infecției cu Coronavirus de tip nou; 
c)  coordonarea  permanentă  a  activității  echipelor  mobile  de  prelevare  a 
probelor  biologice  în  vederea  asigurării  eficienței  acestora  și  calității  serviciilor 
prestate  și  respectării  măsurilor  de  protecție  a  personalului  implicat  în  prelevarea 
probelor biologice; 
2)  intensificarea  activității  cabinetelor  de  prelevare  a  probelor  biologice 
pentru  detecția  Coronavirusului  de  tip  nou  SARS-CoV-2  din  cadrul  instituției 
medico-sanitare de asistență medicală primară pentru prelevarea probelor biologice 
pentru  persoanele  care  întrunesc  Definițiile de  caz și    categoriile  suplimentare  de 
persoane prevăzute în anexa nr.1 
la prezentul ordin; 
 
3)  organizarea  prelevării  probelor  biologice  pentru  detecția  Coronavirusului 
de  tip  nou  SARS-CoV-2    la  persoanele  din  raion/sector  municipiu,  la  trimiterea 
medicilor  de  familie
  din  instituția  subordonată  și  din  alte  instituții  de  asistență 
medicală  primară  din  raion/sector  al  municipiului,  în  cabinetele  de  prelevare,  cu 
respectarea Recomandărilor
 din anexa nr.2 la prezentul ordin. 
4)  trimiterea  pacienților  pentru  internare  în  conformitate  cu  criteriile  de 
spitalizare din anexa nr. 3 la prezentul ordin.   
3. Directorii Spitalelor raionale/municipale/republicane vor asigura: 
1)  prelevarea  probelor  biologice  pentru  detecția  Coronavirusului  de  tip  nou 
SARS-CoV-2  la  categoriile  de  persoane  prevăzute  în  Criteriile  de  prioritizare  a 
testării, subpunctele 6) și 7) din anexa nr. 1 la prezentul ordin; 
2) spitalizarea pacienților suspecți și confirmați în conformitate cu  criteriile 
de internare din anexa nr. 3 la prezentul ordin. 
4. Conducătorii Spitalelor raionale, municipale și republicane, prestatorii de 
asistență  medicală  primară  indiferent  de  tipul  de  proprietate  și  forma  juridică  de 
organizare vor asigura: 
1) externarea pacienților din tratament spitalicesc și excluderea din tratament 
la  domiciliu,  conform  Criteriilor  de  externare  a  pacienților  cu  COVID-19, 
prevăzute în anexa nr.4 la prezentul Ordin; 
2) informarea  medicului de familie și a pacienților despre recomandările de 
tratament  și  recuperare  necesare  după  externare  din  tratament  spitalicesc,  sau 
finalizare a tratamentului la domiciliu, prevăzute în anexa nr.5 la prezentul ordin.  
 
5. Directorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, dl Nicolae Furtună, 
conducătorii  prestatorilor de servicii medicale indiferent de tipul de proprietate și 
forma juridică de organizare  cu laboratoare  de referință pentru efectuarea testelor 
pentru diagnosticul COVID-19 vor asigura   efectuarea  investigațiilor  de  laborator 

persoanelor, inclusiv pentru cele ce nu au statut de persoană asigurată, cu cerere de 
analiză/fișă  de  însoțire,  cu  prezentarea  rezultatelor  în  termen  optim  pentru  luarea 
deciziei de tratament și autoizolare, la necesitate. 
 
   
6.  Direcția  politici  în  domeniul  asistenței  medicale  primare,  urgente  și 
comunitare, Direcția politici în domeniul asistenței medicale spitalicești și Direcția 
politici  în  domeniul  sănătății  publice  vor  acorda  suportul  consultativ-metodic 
necesar în vederea implementării prevederilor prezentului ordin. 
 
 
7.  Controlul  realizării  prezentului  ordin  se  pune  în  sarcina  dnei  Marina 
Golovaci, dlui Alexandru Holostenco și dlui Constantin Rîmiș, Secretari de stat. 
 
 
 
 
            Ministru                         
               Viorica DUMBRĂVEANU 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Anexa nr.1 
La Ordinul MSMPS 
 
 
Criterii suplimentare  
pentru pentru detecția Coronavirusului de tip nou SARS-CoV-2 
1. Suplimentar la categoriile de persoane stabilite în Algoritmul de testare in 
infecția COVID 19, din anexa nr. 2 la ordinul nr.385 din 09.04.2020  Cu privire la 
acordarea asistenței medicale persoanelor care întrunesc criteriile definiției de caz 
COVID-19  la  etapa  de  transmitere  comunitara  a  infecției,  cu  ulterioarele 
modificări,  se  stabilesc  următoarele  categorii  de  persoane  conform  criteriilor  de 
prioritizare: 
1)  Pacienți  oncologici  asimptomatici  aflați  în  curs  de  chimioterapie  -  cu 
maxim 48 de ore înainte de fiecare cură de chimioterapie ; 
 
2) Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de radioterapie - cu maxim 
48  de  ore  înainte  de  începutul  curei  de  radioterapie și  ulterior  la  14  zile  (pentru 
persoanele cu durata curei de radioterapie ce depășește 14 zile, proba la 14 zile se 
va preleva în staționar); 
 
3)  Pacienți  oncologici  fara  simptome  sugestive  COVID-19,  înainte  de 
intervenții operatorii sau manevre invazive planificate - cu maxim 48 de ore înainte 
de efectuarea intervenției/manoperei; 
 
4)  Pacienții  cu  boli  de  sistem  și  autoimune  care  administrează  preparate 
imunosupresoare cu maximum 48 ore înainte de internare; 
5) Pacienții cu HIV/SIDA și TBC cu maximum 48 ore înainte de internare; 
6)  Pacienţi  pentru  procedura  de  transplant  (asimptomatici)  şi  donatorii  de 
organe și ţesuturi umane cu maximum 48 de ore înainte de donare/prelevare *; 
7) Pacienți cu pneumonie și SARI fără altă cauză  etiologică (ex.gripala), de 
TOATE categoriile de vârstă* 
 
Notă:  
1) Pentru categoriile de persoane menționate la  punctele 1), 2) și 3) în cazul 
pacienților copii care se internează cu însoțitor, se va testa și însoțitorul; 
2)  Pentru  categoriile  de  persoane  marcate  cu  *  prelevarea  probelor  pentru 
pacienții spitalizați se efectuează de către spitalele indiferent de tipul de proprietate 
și forma juridică de organizare; 
3)  Pentru  categoriile  de  persoane  fără  marcaj  prelevarea  probelor  se 
efectuează  de  către  instituțiile  de  asistența  medicală  primară  (cabinetul  de 
prelevare). 

Anexa nr.2 
La Ordinul MSMPS 
 
 
Recomandări pentru organizarea 
 testării pentru detecția Coronavirusului de tip nou SARS-CoV-2 
 
1.  Testarea  pentru  detecția  Coronavirusului  de  tip  nou  SARS-CoV-2  în 
cabinetele  de  prelevare  a  probelor  biologice  se  efectuează  în  conformitate  cu 
prevederile ordinului nr.412/2020 „Cu privire la testarea de laborator a pacienților 
încadrați în tratament la domiciliu cu COVID-19” 
și prevederile prezentului ordin.  
 
2.  Prelevarea  probelor  biologice  în  Cabinetul  de  prelevare  din  cadrul 
Centrelor de Sănătate de nivel raional/Centrelor Medicilor de Familie/Asociațiilor 
Medicale Teritoriale, pentru: 
1)  persoanele  care  se  adresează  în  instituție  și  sunt  depistate  cu  semne  de 
boală respiratorie și nu întrunesc criteriile pentru spitalizare; 
2)  categoriile  de  persoane  prevăzute  în  anexa  nr.1  (subpunctele  1-5)  la 
prezentul ordin. 
3. Prelevarea probelor biologice pentru categoriile de persoane prevăzute în 
anexa nr.1 (subpunctele 1-5) la prezentul ordin în cabinetul de prelevare a probelor 
biologice,  se  efectuează  prin  programare  prealabilă  a  pacienților,  la  trimiterea 
medicului  de  familie,  conform  prevederilor  actelor  normative  aprobate  de 
Ministerul Sănătății, Muncii și  Protecției Sociale, cu respectarea tuturor măsurilor 
de precauție. 
4. Organizarea programării prealabile în SIA AMP reprezintă o prioritate. 
1)Programarea  prealabilă  se  realizează  astfel  încât  să  nu  existe  persoane  în 
așteptare  în  incinta  instituției  asigurându-se  o  suprafață  de  minim  4  m2  pentru 
fiecare pacient și o distanță minimă de 2 m între oricare 2 persoane apropiate; 
2)  La  efectuarea  programării,  instituția  medico-sanitară  va  ține  cont  de 
periodicitatea  de  testare  prevăzută  în  anexa  nr.1,  asigurând  măsurile  necesare 
pentru încadrare în termenii stabiliți. 
6. Pacientul va fi informat despre: 
1)  modul  de  pregătire  pentru  prelevarea  probei  biologice,  conform 
prevederilor din Instrucțiunea aprobată prin Ordinul MSMPS nr. 412/2020; 
2)  necesitatea  de  a  purta  mască  de  protecție  și  mănuși  de  unica  folosință 
atunci cînd vizitează cabinetul de prelevare a probelor biologice. 

7.  În  cazul  când  pacientul  simptomatic,  care  întrunește  criteriile  pentru 
tratament  la  domiciliu  și  nu  are  indicații  pentru  spitalizare,  are  posibilitatea  de 
deplasare  în  condiții  sigure,  de  autoizolare  în  transport  propriu,  respectare  a  
cerințelor privind evitarea contactului cu alte persoane și a măsurilor de  protecție 
(mască, mănuși), acesta poate să se prezinte pentru testare primară la cabinetul de 
prelevare probe biologice.  
8. Pentru asigurarea protecției personalului și a pacienților instituția medico-
sanitară asigură: 
1)  revizuirea  traseului  către  cabinetul  de  prelevare  a  probelor  biologice  cu 
reamplasare,  la  necesitate,  mai  aproape  de  intrarea  în  instituție,  de  preferință      în 
zonă separată; 
2)  prezența  în  zona  cabinetului  de  prelevare  a  dezinfectanților  pentru  a 
asigura igiena mâinilor atât pentru personal, cât și pentru pacienți; 
3)  respectarea  măsurilor  de  prevenire  și  control  a  infecției,  biosiguranță  și 
biosecuritate  la  toate  etapele  de  prelevare,  păstrare  și  transportare  a  probelor 
biologice, inclusiv dezinfectarea frecventă a suprafețelor,  aerisirea încăperilor etc., 
conform  prevederilor  Instrucțiunii  privind  măsurile  de  prevenire  și  control  a 
COVID-I9 în instituțiile medico-sanitare și rezidențiale cu îngrijiri pe termen lung, 
aprobate prin Ordinul MSMPS nr.388/2020; 
4) asigurarea unui acces fluidizat de pacienți cu respectarea distanței minime 
de 2m; 
5)  instruirea  și  monitorizarea  zilnică  a  personalului  în  vederea  respectării 
măsurilor de siguranță, care se adaptează în funcție de situația epidemiologică  din 
țară. 
9.  Transportarea  probelor  biologice  se  efectuează  către  laboratoarele  de 
referință din Lista laboratoarelor implicate în diagnosticul COVID-19 din anexa nr. 
2  la  Ordinul  MSMPS  nr.385/2020  „Cu  privire  la  acordarea  asistenței  medicale 
persoanelor  care  întrunesc  criteriile  definiției  de  caz  COVID-19  la  etapa  de 
transmitere comunitara a infecției”
 cu modificările ulterioare. 
 
 

Anexa nr.3 
La Ordinul MSMPS 
 
 
 
Criteriile de spitalizare a pacienților cu COVID-19 
 
■ 
Formele severe / critice de COVID-19 
■ 
Agravarea progresivă a stării generale: 
-  dificultăți de respirație 
-  febră rezistentă la tratament cu Paracetamolum (3 administrări 
consecutive, la interval de 6 h) 
■ 
Formele ușoare și medii de COVID-19 cu risc major de deteriorare a stării 
generale: 
-  copiii 0- 6 ani 11 luni 29 de zile 
-  pacienții  cu  vârste  cuprinse  între  18-65  de  ani  cu  patologii  asociate  (boli 
cardiovasculare,  BPOC,  astm  bronșic,  diabet  zaharat,  stări  de 
imunocompromisie, maladii oncologice) 
-  pacienții ≥ 65 de ani 
-  gravidele  cu forme medii/moderate  
-  instalarea pneumoniei 
-  co-infecțiile bacteriene severe (acute sau cronice în acutizare) 
-  șocul toxiinfecțios 
-  meningita, meningoencefalita (cefalee violentă, semne meningiene, 
greață, vomă) 
-  lipsa condițiilor de izolare la domiciliu 
 
Notă: 
 
Persoanele  suspecte,  bolnavii  cu  COVID-19,  se  transportă  la  spital  prin 
intermediul  Serviciului  de  Asistență  Medicală  Urgență  Prespitalicească  apelând 
Serviciul 112. 
 
 
 
 
 
 

 
Anexa nr.4 
La Ordinul MSMPS 
 
 
 
Criteriile de externare a pacienților cu COVID-19 
 
   
1. Pacienții cu evoluție asimptomatică a infecției COVID-19 pot fi externați 
din spital/excluși din izolare la domiciliu după 10 zile de la testul pozitiv la SARS-
CoV-2, fără efectuarea testului de control. 
 
   
2.  Pacienții  adulți,  inclusiv  gravidele  cu  forme  ușoare  si  medii  ale  infecției 
COVID-19, pot fi externați sau excluși din tratament la domiciliu după 10 zile de la 
debutul  simptomelor,  plus  3  zile  adiționale  fără  simptome  (inclusiv  fără  febră  și 
fără simptome respiratorii) cu ameliorare clinică, fără efectuarea testului de control.  
 
   
De  exemplu,  dacă  un  pacient  a  avut  simptome  timp  de  două  zile,  atunci 
pacientul  ar  putea  fi  eliberat  din  izolare  după  10  zile  +  3  =  13  zile  de  la  data 
apariției  simptomelor;  pentru  un  pacient  cu  simptome  timp  de  14  zile,  pacientul 
poate fi externat (14 zile + 3 zile =) 17 zile după data debutului simptomelor.
 
   
 
   
3.  Vor  fi  externați  cu  ameliorare  clinică  în  baza  testului  negativ  la  SARS-
CoV-2 următoarele categorii de pacienți: 
1)  toți adulții internați cu forme severe COVID-19; 
2)  toți copii internați cu forme medii cu pneumonii și forme severe de boală; 
3)  toți copii cu vârsta mai mică de 7 ani.  
 
   
4. Reieșind din faptul că, conform evidențelor internaționale (OMS, ECDC), 
pacienții COVID-19 nu sunt contagioși și nu prezintă pericol epidemiologic după 
10 zile de boală, pacienții externați sau excluși din tratament la domiciliu  nu vor 
sta în autoizolare pentru o perioadă de 14 zile.   
 
5.  Durata  incapacității  temporare  de  muncă  este  determinată  de  medicul  de 
familie în funcție de evoluția bolii și recomandările la  externare. 
 
 
 
 
 
 
 
 

Anexa nr.5 
La Ordinul MSMPS 
 
 
 
Recomandări pentru  
dezvoltarea deprinderilor de autoîngrijire în perioada de reabilitare după 
COVID-19 
 
Cui sunt destinate respectivele recomandări?  
Acestea  sunt  recomandări  de  bază  pentru  adulții  care  au  fost  în  stare  medie  și  gravă  și  au  fost 
internați în spital cu COVID-19. Recomandările țin de următoarele aspecte:  
 
Managementul dificultăților respiratorii 
 
Exersare după externarea din spital 
 
Managementul problemelor legate de voce 
 
Managementul consumului de alimente și lichide și al ingerării 
 
Managementul problemelor legate de atenție, memorie și gândirea lucidă    
Managementul activităților zilnice 
 
Managementul stresului și al problemelor legate de dispoziție  
 
Când se va contacta un lucrător medical 
 
 
Medicul dumneavoastră poate să vă indice acele exerciții din Recomandări, care vi se potrivesc. 
Exercițiile și recomandările nu trebuie să înlocuiască nici un program personalizat de exerciții sau 
recomandări primite de la medici, la externare.  
 
Familia și prietenii dumneavoastră vă pot sprijini în perioada de recuperare și de aceea, ar fi util 
să citească și ei aceste Recomandări. 
 
 

Managementul dificultăților respiratorii 
 
Este  lucru  știut  că  pacienții  se  confruntă  cu  dific ultatea  de  a  respira  după  ce  au  fost  externați. 
Fiind în stare gravă și bolnav, ați pierdut puterea și condiția fizică, ceea ce înseamnă că puteți cu 
ușurință  să  vă  confruntați  cu  dificultatea  de  a  respira.  Această  stare  ar  putea  induce  anxietate, 
ceea ce ar îngreuna și mai mult respirația dificilă. Rămâneți calm și învățați cum să depășiți cel 
mai bine această dificultate fiind ajutați. 
 
Dificultatea de respirație va dispărea odată cu sporirea treptată a activităților și exercițiilor, însă și 
pozițiile și tehnicile descrise în continuare, de asemenea vă pot ajuta în acest sens. 
 
Dacă  începeți  să  aveți  dispnee  de  scurtă  durată,  care  nu  se  ameliorează  după  adoptarea 
aceste poziții sau tehnici, contactați medicul dumneavoastră. 
 

 






 
 

Poziții care ușurează dificultățile respiratorii  
 
 
În  continuare,  sunt  descrise  câteva  poziții  care  ar  putea  reduce  dificultățile  respiratorii.  
Încercați-le pe fiecare, pentru a vedea care vă va ajuta. De asemenea, puteți încerca și tehnicile de 
respirație  enunțate  în  continuare,  prin  adoptarea  oricărei  poziții  descrise  pentru  o  mai  bună 
respirație. 
 
1.  Culcat lateral ridicat  
Stați culcat pe o parte, sprijinindu-vă de pernele care vă susțin 
capul și gâtul, în timp ce genunchii sunt ușor îndoiți. 
 
2.  Așezat aplecat în față 
Așezat la masă, aplecați trunchiul în față, puneți capul și gâtul pe 
o pernă, aducând brațele pe masă. De asemenea, încercați aceeași 
poziție, dar, fără pernă. 
 
3.  Așezat aplecat în față (fără masă) 
Așezat pe scaun, aplecați-vă în față și puneți mâinile pe genunchi 
sau pe mânerele scaunului. 
 
4.  Aplecat în față, în picioare 
Stând în picioare, aplecați-vă în față, sprijinindu-vă de pervaz sau 
altă suprafață fixă.  
 
5.  În picioare, cu suport dorsal 
Stați sprijinit de un perete, cu brațele lângă corp, cu picioarele 
depărtate de perete (aprox. 30 de cm) și la lățimea șoldului.  
 
Tehnici de respirație 
 
1.  Respirație controlată 
 
Această tehnică vă va ajuta să vă relaxați și să vă controlați respirația: 
 
  Așezați-vă într-o poziție confortabilă și cu sprijin 
  Puneți o mână pe torace și cealaltă pe abdomen 
  Închideți ochii, dacă acest lucru vă ajută să vă relaxați (altfel, lăsați-i deschiși) și concentrați-
vă pe respirație 
  Inspirați lent, pe nas (sau pe gură, dacă nu puteți pe nas) și apoi, expirați pe gură 
  Atunci când respirați, veți simți că mâna de pe abdomen se ridică mai des decât cea de pe 
torace  
  Reduceți efortul la minim posibil și respirați lent, relaxat și calm 
 

2.  Respirație ritmică 
 
E util a practica această tehnică atunci când desfășurați activități care ar putea implica un efort 
mai  mare  sau  care  v-ar  îngreuna  respirația,  așa  precum  urcatul  scărilor  sau  a  unui  deal.  Este 
important să rețineți că nu trebuie să vă grăbiți.  
  Această activitate  ar putea fi divizată în segmente mai mici, pentru o  realizare mai ușoară, 
fără să obosiți sau să rămâneți fără aer la final 
  Inspirați înainte de a face „efortul” din această activitate, ca de exemplu, înainte de a urca o 
treaptă  
  Expirați când faceți efortul și anume, în timpul urcatului pe treaptă  
  Dacă vă este comod, inspirați pe nas și expirați pe gură  
 
 
 

 
 
 
Exersarea după externarea din spital 
 
Exercițiul este o parte importantă a recuperării după formele grave de COVID-19. Exercițiile pot 
contribui la: 
  Îmbunătățirea condiției fizice 
  Reducerea dificultăților respiratorii 
  Creșterea forței musculare 
  Ameliorarea echilibrului și a coordonării 
  Îmbunătățirea gândirii 
  Scăderea stresului și îmbunătățirea dispoziției 
  Consolidarea încrederii 
  Îmbunătățirea energiei dumneavoastră 
 
Găsiți  o  modalitate  de  a  păstra  motivația  dumneavoastră  de  a  exersa.  Puteți  urmări  progresul 
făcând  însemnări  într-o  agendă  sau  într-o  aplicație  pentru  exerciții  de  pe  telefonul  sau  ceasul 
dumneavoastră.  
 
 
Exersarea în siguranță 
 
Exersarea  în  siguranță  este  esențială,  chiar  dacă  înainte  de  a  vă  îmbolnăvi,  vă  deplasați 
independent și obișnuiați să faceți exerciții. Acest lucru este cu precădere important, dacă: 
  Ați avut dificultăți legate de mișcare înainte de internare 
  Ați avut căzături înainte sau în timpul aflării în spital  
  Ați avut probleme de sănătate sau accidente/vătămări care ar putea să vă afecteze sănătatea în 
timpul exercițiilor  
  Ați fost externat din spital și vi s-a prescris oxigen medicinal 
 
În  aceste  cazuri,  trebuie  să  exersați  cu  cineva  alături,  în  scopuri  de  siguranță.  Oricine 
administrează  oxigen,  TREBUIE  să  discute  cu  medicul  despre  utilizarea  oxigenului  în  timpul 
exercițiilor, înainte de a le începe.  
Aceste reguli simple vă vor ajuta să exersați în siguranță: 
  Întotdeauna faceți exerciții de încălzire înainte și, exerciții de relaxare după  
  Purtați haine largi și comode și încălțăminte de susținere 
  Începeți să exersați după cel puțin o oră de la masă  
  Consumați apă din plin 
  Evitați exercițiile pe timp de caniculă 
  Exersați în interior pe timp rece 
Dacă  aveți  oricare  dintre  aceste  simptome,  nu  faceți  exerciții  sau,  încetați  exersarea  și 
apelați la medicul dumneavoastră

  Greață sau senzații de vomă 
  Amețeală sau senzație de cap ușor 
  Respirație deficitară severă 
  Palme umede sau transpirație 
  Presiune toracică 
  Durere crescândă 
Nu uitați să respectați regulile de distanțare fizică atunci când exersați în aer liber, dacă 
aceste spații există acolo unde locuiți. 

 
Exersarea la nivelul potrivit 
 
 
Pentru a înțelege dacă exersați la nivelul potrivit, gândiți-vă la felul în care spuneți o propoziție:  
 
  Dacă puteți pronunța întreaga propoziție și nu simțiți că ați rămas fără aer, puteți să exersați și 
mai intens 
  Dacă nu puteți vorbi deloc sau puteți spune câte un cuvânt și vă sufocați, atunci, exercițiile 
sunt prea intense 
  Dacă puteți pronunța o propoziție, făcând pauze o dată sau de două ori pentru a lua aer și vă 
este  dificil  să  respirați  (de  la  moderat  la  aproape  sever),  atunci,  nivelul  de  dificultate  al 
exercițiului este potrivit 
 
Țineți minte, este normal să aveți dificultăți respiratorii atunci când faceți exerciții și acest 
lucru nu e nici periculos, nici dăunător. Treptat, consolidarea condiției fizice vă va ajuta să 
aveți  mai  puține  episoade  legate  de  respirația  îngreunată.  Pentru  a  vă  îmbunătăți  fizicul, 
atunci când veți face exerciții, trebuie să simțiți o dificultate respiratorie care se încadrează 
între moderată și aproape severă. 
 
Dacă respirați atât de greu încât nu puteți vorbi, reduceți din intensitate sau faceți o pauză până 
când respirația devine mai controlată.  
 
Exerciții de încălzire 
 
Încălzirea  corpului  se  face  cu  scopul  de  a-l  pregăti  pentru  exerciții  și  de  a  evita  orice  traumă. 
Încălzirea  va  dura  aproximativ  5  minute  și  la  sfârșit,  trebuie  să  simțiți  o  ușoară  dificultate  în 
respirație. Exercițiile de încălzire pot fi efectuate așezat sau în picioare. Dacă faceți încălzirea în 
picioare, sprijiniți-vă de o suprafață fixă, în caz de necesitate. Repetați fiecare mișcare de 2-4 ori. 
Exemple de exerciții de încălzire 
1.  Ridicarea umerilor 
-  Ridicați lent umerii spre urechi și apoi, coborâți-i  
2.  Rotirea umerilor 
-  Lăsați brațele relaxate în poziția lor sau, puneți-le pe genunchi și rotiți încet umerii înainte și 
înapoi  
3.  Înclinarea laterală 
-  Stați în poziție dreaptă și cu brațele de-a lungul corpului  
-  Alunecați un braț, apoi altul înspre podea, aplecându-vă lateral 
4.  Ridicarea genunchilor 
-  Ridicați pe rând genunchii și coborâți-i lent, fără a depăși nivelul șoldului  
5.  Mișcarea gleznelor 
-  Începeți cu orice picior, atingeți podeaua cu vârful tălpii, apoi, faceți același lucru cu călcâiul 
și, schimbați piciorul 
6.  Rotirea gleznelor 
-  Desenați imaginar cercuri cu degetele de la un picior, apoi repetați cu celălalt 
 
 
 
 

 
 
 
Exerciții de fitness 
 
Trebuie să efectuați exerciții de fitness timp de 20-30 de minute, 5 zile pe săptămână.   
În continuare, sunt descrise unele exemple de diferite tipuri de exerciții de fitness, însă, 
orice activitate care vă face dificilă respirația (de la moderată la aproape severă) poate fi inclusă 
în  exercițiile de fitness.  Cronometrați exercițiul de fitness  și  treptat, fixați acel  timp,  care vi  se 
potrivește.  S-ar  putea  să  creșteți  gradual  acest  timp,  cu  încă  30  de  secunde  sau  1  minut  de 
activitate. Va fi nevoie de ceva timp până veți reveni la nivelul de activitate cu care erați obișnuit 
înainte de a vă îmbolnăvi.  
Exemple de exerciții de fitness 
1.  Mersul pe loc 
-  Dacă e necesar, sprijiniți-vă de un scaun sau o suprafață stabilă și, luați un alt scaun pe care 
să vă odihniți 
-  Ridicați pe rând câte un genunchi 
În continuare la acest exercițiu: 
-  Ridicați cât mai sus genunchii, dacă este posibil, până la nivelul șoldului  
Când se face acest exercițiu: 
-  Dacă nu puteți ieși la plimbări în aer liber 
-  Dacă nu puteți să parcurgeți distanțe mai mari fără a vă așeza pe scaun  
2.  Step-ul 
-  Utilizați treapta de jos a scărilor dumneavoastră drept platformă pentru step 
-  Dacă  e  necesar,  sprijiniți-vă  de  balustradă  și,  să  aveți  un  scaun  în  apropiere,  pe  care  să  vă 
odihniți 
-  Urcați și coborâți de pe scară, alternând picioarele la fiecare 10 pași 
În continuare la acest exercițiu: 
-  Optați pentru o înălțime mai mare sau, creșteți viteza pașilor la urcare/coborâre 
-  Dacă aveți un echilibru suficient de bun, pentru a face acest exercițiu fără a vă sprijini, atunci, 
puteți să țineți greutăți cât urcați/coborâți  
Când se face acest exercițiu: 
-  Dacă nu puteți ieși afară 
-  Dacă nu puteți să parcurgeți distanțe mai mari fără a vă așeza pe scaun 
3.  Plimbatul 
-  Utilizați, la necesitate, un cadru de mers, cârje, sau un baston  
-  Alegeți un drum care este relativ neted 
În continuare la acest exercițiu: 
-  Măriți  viteza  sau  distanța  parcursă  sau,  dacă  este  posibil,  includeți  în  itinerar  ridicatul  unui 
deal 
Când se face acest exercițiu: 
-  Dacă nu puteți ieși afară să exersați 
4.  Jogging sau ciclism 
Faceți  jogging  sau  mergeți  cu  bicicleta  doar  dacă  e  sigur  pentru  dumneavoastră  din  punct  de 
vedere medical  
Când se face acest exercițiu: 
-  Dacă în timpul plimbării nu aveți dificultăți în respirație  
-  Dacă obișnuiați să faceți jogging sau să mergeți cu bicicleta înainte de boală 
 
 

 
Exerciții de consolidare 
 
Aceste exerciții vă vor ajuta să vă fortificați mușchii care au slăbit ca urmare a bolii pe care ați 
avut-o.  Scopul  dumneavoastră  e  de  a  face  săptămânal    trei  sesiuni  de  exerciții  de  consolidare.  
Exercițiile respective nu vă vor epuiza la fel ca și exercițiile de fitness. Dimpotrivă, veți avea o 
senzație de lucru intens la nivelul mușchilor. 
 
Scopul dumneavoastră e de a completa până la 3 seturi a câte 10 repetări din fiecare exercițiu, 
făcând  o  pauză  scurtă  între  seturi.  Nu  vă  faceți  griji  dacă  exercițiile  vă  par  prea  dificile.  Dacă 
totuși, aveți această senzație, începeți cu un număr mic de repetări în fiecare set și lucrați până 
ajungeți la 10. Odată ce reușiți să realizați exercițiile, utilizați greutăți pentru a lucra și mai intens 
mușchii. Puteți folosi cutii de conserve sau sticle cu apă pe post de greutăți. 
 
Unele  exerciții  de  consolidare  pentru  brațe  și  picioare  sunt  descrise  în  continuare  și,  pot  fi 
realizate  așezat  sau  în  picioare.  Acestea  pot  fi  făcute  în  orice  ordine  doriți.  Păstrați  o  postură 
corectă, cu spatele drept și abdomenul tras și realizați exercițiile lent.  
 
Nu  uitați  să  inspirați  atunci  când  vă  pregătiți  de  partea  cea  mai  grea  a  exercițiului  și  să 
expirați când faceți efortul

 
Exemple de exerciții de consolidare pentru BRAȚE 
 
1. Flexiuni pentru bicepși 
-  Cu brațele pe lângă corp, țineți greutăți în fiecare mână, palmele sunt orientate în sus 
-  Nu  mișcați  partea  superioară  a  brațului.  Ușurel,  ridicați  partea  inferioară  a  ambelor  brațe 
(flexie  la  nivelul  coatelor),  aducând  greutățile  spre  umeri  și,  apoi,  reveniți  lent  la  poziția 
inițială 
-  Acest exercițiu poate fi făcut așezat sau în picioare 
 
În continuare la acest exercițiu: 
-  Măriți greutățile pe care le utilizați pentru a face acest exercițiu 
 
2. Flotări la perete 
-  Sprijiniți  palmele  de  perete,  în  dreptul  umerilor,  cu  degetele  orientate  în  sus  și  picioarele 
amplasate la aproximativ 30 de cm de perete  
-  Încordați-vă și lăsați corpul să se aplece lent spre perete, flexând coatele și apoi, ușurel, vă 
împingeți de la perete, până îndreptați brațele  
 
În continuare la acest exercițiu: 
-  Măriți distanța dintre picioare și perete 
 
3.  Ridicarea brațului lateral 
Luați  greutăți  în  fiecare  mână,  țineți  brațele  aproape  de  corp,  cu  palmele  orientate  înspre 
interior  
-  Ridicați brațele lateral, până la nivelul umerilor, dar, nu mai sus și apoi, lent coborâți-le în 
jos  
-  Acest exercițiu poate fi făcut așezat sau în picioare 
 
 

În continuare la acest exercițiu: 
-  Ridicați brațele mai sus, însă, fără a depăși nivelul umerilor  
-  Folosiți greutăți mai mari pentru acest exercițiu  
 
 
Exemple de exerciții de consolidare pentru PICIOARE 
 

1.  Ridicat din așezat 
-  Stați așezat, depărtați picioarele la lățimea șoldurilor. Țineți brațele de-a lungul corpului sau 
pe piept și, ridicați-vă lent, rămâneți în acea poziție numărând până la 3 și apoi, reveniți lent 
în poziția așezat pe scaun. Pe durata exercițiului, mențineți tălpile pe podea 
-  Dacă nu puteți să vă ridicați de pe scaun fără a vă sprijini cu mâinile, folosiți un scaun mai 
înalt. Dacă la început vă este dificil, împingeți-vă cu mâinile 
 
În continuare la acest exercițiu: 
-  Mișcați-vă cât de lent posibil 
-  Faceți exercițiul cu un scaun mai jos 
-  Luați în mâini greutăți și ridicați-le la nivelul pieptului pe durata exercițiului 
 
2.  Îndreptarea genunchilor 
-  Stați așezat pe scaun, cu tălpile lipite. Îndreptați un genunchi și întindeți un picior, mențineți 
pentru o clipă această poziție și apoi, coborâți lent piciorul. Repetați la piciorul opus. 
 
În continuare la acest exercițiu: 
-  Numărați până la 3 în timp ce mențineți piciorul drept  
-  Faceți exercițiul mai lent 
 
3. Genuflexiuni 
-  Sprijiniți-vă  spatele  de  perete  sau  orice  altă  suprafață  stabilă  și  depărtați  un  pic  tălpile.  
Depărtați picioarele de perete (aproximativ 30 de cm).  Alternativ, țineți-vă de speteaza unui 
scaun stabil 
-  Fără a dezlipi spatele de perete, alunecați pe perete în jos sau, ținându-vă de scaun, îndoiți 
lent și puțin genunchii (fără ca șoldurile să depășească nivelul genunchilor)   
-  Mențineți poziția timp de câteva clipe înainte de a îndrepta genunchii  
 
În continuare la acest exercițiu: 
-  Măriți  distanța  la  care  îndoiți  genunchii  (dar,  nu  uitați,  șoldurile  trebuie  să  fie  mai  sus  de 
nivelul genunchilor) 
-  Măriți timpul pauzei numărând până la 3 înainte de a îndrepta genunchii  
 
4.  Ridicarea călcâiului 
-  Sprijiniți-vă cu mâinile de o suprafață imobilă pentru a ține echilibrul, dar, nu vă lăsați cu 
toată greutatea corpului pe ele  
-  Lent, ridicați-vă pe vârfuri și coborâți înapoi 
 
În continuare la acest exercițiu: 
-  Stați pe vârful degetelor și numărați până la 3 
-  Stați pe rând într-un singur picior  

 
Exerciții de relaxare 
 
Aceste  exerciții  permit  corpului  dumneavoas
  tră  să  revină  la  starea  normală  înainte  de  a 
finaliza  exersarea.  Relaxarea  dumneavoastră  trebuie  să  dureze  aproximativ  5  minute,  iar 
respirația  trebuie  să  revină  la  normal  spre  finele  exercițiului.    Încercați  să  puneți  în  practică 
toate sugestiile, însă, dacă nu reușiți toate exercițiile sau întinderile, faceți ceea ce puteți. 
 
1.  Mers cu viteză redusă sau mers ușor pe loc timp de aproximativ 2 minute 
2.  Repetați  exercițiile  de  încălzire  pentru  articulații.  Acestea  pot  fi  făcute  așezat  sau  în 
picioare  
3.  Exerciții de întindere pentru mușchi 
Întinderea mușchilor contribuie la reducerea durerii musculare care apare la o zi sau două de la 
exersare. Puteți face aceste întinderi așezat sau în picioare. Fiecare exercițiu de acest fel trebuie 
realizat lent și cu menținerea poziției timp de 15-20 de secunde. 
 
Lateral: 
 
Așezat,  ridicați  mâna  dreapta  în  sus,  încercând  să  atingeți  tavanul  și  apoi,  aplecați-vă  lent  spre 
stânga; trebuie să simțiți cum partea dreaptă a corpului se întinde. Reveniți la poziția inițială și, 
repetați cu partea opusă. 
 
Umăr:  
Întindeți o mână în față. Cu cealaltă mână, trageți mâna întinsă spre umărul opus, apăsând-o spre 
piept, astfel încât să simțiți tensiune în jurul umărului. Reveniți la poziția inițială și, repetați cu 
partea opusă. 
 
Spatele coapsei (mușchii hamstring): 
Stați pe marginea unui scaun cu spatele drept și tălpile lipite de podea. Întindeți un picior în față, 
sprijinindu-vă  cu  călcâiul  de  sol.  Puneți  mâinile  pe  cealaltă  coapsă  pentru  a  vă  sprijini.  Din 
poziția dată, aplecați-vă spre coapse până simțiți o întindere în spatele piciorului întins. Reveniți 
la poziția inițială și, repetați cu partea opusă. 
 
Membrul inferior (gamba):   
Stați în picioare, cu tălpile depărtate și aplecat spre un perete sau orice suprafață stabilă de care să 
vă sprijiniți. Mențineți spatele drept și puneți un picior înaintea celuilalt. Cu vârfurile degetelor 
orientate spre perete, îndoiți genunchii, menținând piciorul din urmă drept și cu călcâiul la sol. 
Trebuie să simțiți o tensiune în spatele membrului inferior. Reveniți la poziția inițială și, repetați 
cu partea opusă.  
 
Mușchii din fața coapsei (cvadricepșii): 
Stați în picioare și sprijiniți-vă de ceva stabil. Îndoiți un picior în spate și dacă reușiți, luați glezna 
cu  mâna  de  aceeași  parte  cu  piciorul  îndoit.  Trageți  talpa  spre  fese  până  când  veți  simți  o 
întindere  de-a  lungul  mușchilor  din  fața  coapsei.  Nu  îndepărtați  genunchii  unul  de  altul  și 
mențineți spatele drept. Reveniți la poziția inițială și, repetați cu partea opusă. 
 
De  asemenea,  puteți  face  acest  exercițiu  șezând  pe  un  scaun  stabil:  stați  așezat  la  marginea 
scaunului, pe o parte (astfel încât să ocupați jumătate din scaun). Alunecați piciorul care e mai 
aproape de marginea scaunului și poziționați-l așa încât genunchiul să fie orientat în jos în linie 
cu  coapsa,  iar  greutatea  dumneavoastră  să  fie  preluată  de  degetele  de  la  picioare.  Trebuie  să 
simțiți tensiune de-a lungul mușchilor din fața coapsei. Reveniți la poziția inițială și, repetați cu 
partea opusă. 

 
 
Managementul problemelor legate de voce 
 
Uneori,  oamenii  se  pot  confrunta  cu  dificultăți  lega
  te  de  vocea  lor,  după  ce  au  fost  ventilați 
(intubați). Dacă vocea dumneavoastră este răgușită sau slabă, este important: 
  de  a  continua  să  vorbiți  când  vă  este  comod.  Trebuie  să  utilizați  vocea  pentru  a 
progresa. Dacă obosiți atunci când vorbiți, faceți pauză și spuneți familiei și prietenilor că 
trebuie să ia și ei o pauză și să își odihnească vocea în timpul conversațiilor.  
  de a nu forța vocea. Nu șoptiți, deoarece aceasta vă poate afecta coardele vocale. Dar, în 
același  timp,  nu  ridicați  vocea,  nu  strigați.  Dacă  vreți  să  atrageți  atenția  cuiva,  faceți 
zgomot cu un obiect. 
  de a face pauze. Dacă vă este greu să respirați atunci când vorbiți, nu vă forțați. Opriți-vă 
și  stați  calm,  concentrându-vă  la  respirație.  Încercați  strategiile  de  respirație  descrise 
anterior. Realizați-le până simțiți că sunteți gata să vorbiți din nou.  
  de a fredona sub nas  pentru a vă antrena cum  să utilizați vocea, în același timp, fiind 
atent să nu o forțați. 
  de a utiliza alte mijloace de comunicare, așa precum scrisul, mesajele, gesturile, dacă vă 
este dificil sau incomod să vorbiți. 
  de a sorbi apă pe parcursul zilei pentru o bună funcționalitate a vocii. 
 
 
Managementul consumului de alimente și lichide și al ingerării 
 
Dacă  ați  fost  intubat  și  ventilat,  cât  ați  fost  internat,  ați  putea  avea  unele  dificultăți  legate  de 
înghițirea alimentelor și a lichidelor. Aceasta este din cauza faptului că mușchii care participă la 
deglutiție  sunt  slăbiți.  Prin  urmare,  pentru  recuperarea  dumneavoastră,  este  esențial  să  mâncați 
bine și să consumați apă/suc.  
Este important să atrageți atenție înghițirii, ca să evitați asfixierea cu mâncare sau infecțiile 
pulmonare.  Aceasta  s-ar  putea  întâmpla  dacă  mâncarea  sau  lichidele  pătrund  în  plămâni 
prin trahee, atunci când le-ați înghițit.  
 
Dacă vă este dificil să înghițiți, următoarele tehnici ar putea fi utile: 
  Când mâncați sau beți, stați drept. Nu mâncați și nu beți niciodată în poziție culcată.  
  Rămâneți drept (așezat, în picioare, plimbați-vă) cel puțin 30 de minute după masă. 
  Încercați  alimente  cu  consistență  diferită  (solide,  lichide)  pentru  a  vedea  dacă  unele 
sunt mai ușor de înghițit comparativ cu altele. Ar fi bine să optați în primul rând pentru 
alimente moi, netede și/sau lichide sau să tăiați alimentele solide în bucățele mici.  
  Concentrați-vă când mâncați sau beți. Încercați să mâncați într-un loc liniștit. 
  Nu  vă  grăbiți  când  mâncați.  Mâncați  cu  înghițituri  mici,  sorbiți  câte  puțin  între 
înghițiturile de mâncare și, mestecați totul foarte bine înainte de a înghiți. 
  Să vă asigurați că ați terminat de înghițit înainte de a lua o altă înghițitură. 
  Pe parcursul zilei, mâncați porții mici, dacă vă este dificil să mâncați porții obișnuite. 
  Dacă tușiți sau vă înecați sau respirația dumneavoastră devine îngreunată când mâncați 
sau beți, faceți o pauză pentru a vă reveni. 
 
Mâncarea sănătoasă  este foarte importantă pentru recuperare, mai ales când sunteți slăbit  și  ați 
fost  conectat  la  aparatul  de  ventilație.  Periatul  pe  dinți  după  fiecare  masă  și  hidratarea  vor 
menține cavitatea bucală sănătoasă.  
Dacă  consumul  de  alimente  și  lichide  continuă  să  fie  dificil,  contactați  medicul 
dumneavoastră.  


 
Managementul problemelor legate de atenție, memorie și gândirea lucidă 
 
 
Este firesc ca oamenii care au avut stări grave, în special acei care au fost intubați în spital, să se 
confrunte  cu  dificultăți  legate  de  atenție,  amintirea  unor  lucruri  și  gândirea  lucidă.  Aceste 
dificultăți ar putea să dispară după săptămâni sau luni, deși, la unele persoane, ar putea persista pe 
termen lung.  
Este important ca dumneavoastră și familia dumneavoastră să recunoască dacă vă confruntați cu 
aceste  dificultăți,  deoarece  ele  pot  avea  impact  asupra  relațiilor  dumneavoastră,  activităților  și 
revenirii la serviciu sau la studii.  
Dacă aveți astfel de dificultăți, ar putea fi utile următoarele strategii: 
  Exercițiul fizic poate ajuta creierul să se recupereze. Dacă va fi dificil pentru dumneavoastră, 
în cazul în care vă simțiți slăbit, obosit sau aveți dificultăți respiratorii, încercați să introduceți 
treptat  în  rutina  zilnică  exerciții  ușoare.  Exercițiile  de  fitness  și  de  consolidare  descrise 
anterior  sunt  un bun punct de pornire. 
  Gimnastica pentru creier: hobbyuri sau activități noi, jocuri de puzzle, jocuri de cuvinte și 
cifre, exerciții de memorare sau lectură – toate sunt utile. Începeți cu acele exerciții care vă 
provoacă,  dar  care  pot  fi  realizate  și  sporiți  dificultatea  lor  când  este  posibil.  Acest  lucru  e 
important pentru a vă menține motivat.  
  Împrospătați-vă  memoria  cu  ajutorul  listelor,  notițelor,  alertelor,  de  exemplu,  utilizați 
alarmele de la telefon, ca să vă amintească de lucrurile ce trebuie făcute.  
  Divizați activitățile pe grupuri separate ca să evitați suprasolicitarea.  
Unele dintre strategiile enumerate în continuare pentru gestionarea activităților zilnice ar putea fi 
utile  și  la  depășirea  problemelor  legate  de  atenție,  memorie  și  gândirea  lucidă,  așa  precum 
ajustarea așteptărilor dumneavoastră și acceptarea ajutorului din partea celorlalți. 
 
Managementul activităților zilnice
 
 
 
Este  important  să  deveniți  din  nou  activ  atunci  când  vă  recuperați,  dar,  acest  lucru  ar  putea  fi 
dificil, dacă vă simțiți obosit, sufocat și slăbit – ceea ce este firesc după starea gravă pe care ați 
avut-o.  Orice  nu  am  face,  inclusiv  spălat,  îmbrăcat,  gătit,  muncă  sau  joacă  –  toate  necesită 
energie.  
După o formă gravă a bolii, ați putea să nu aveți aceeași energie pe care ați avut-o anterior 
și, unele sarcini vor solicita un efort mai mare decât înainte.  
Dacă vă simțiți așa, optați pentru următoarele strategii, care ar putea fi utile:  
  Ajustarea  așteptărilor  dumneavoastră  la  ceea  ce  puteți  face  într-o  zi.  Stabiliți  obiective 
realizabile  reieșind  din  ceea  ce  simțiți.  Când  sunteți  foarte  obosit,  aveți  dificultate  de 
respirație  sau  vă  simțiți  slăbit,  lucruri  precum  coborâtul  din  pat,  spălat  sau  îmbrăcat  pot  fi 
considerate realizări.  
  Economisiți energia prin a face sarcinile șezând, atunci când e posibil, ca de exemplu, când 
faceți  duș,  când  vă  îmbrăcați  sau  pregătiți  mâncarea.  Încercați  să  evitați  activități  care  vă 
impun să stați în picioare, să vă aplecați, să vă ridicați după ceva sau să stați ghemuit timp 
îndelungat. 
  Faceți totul cu măsură și încercați să alternați sarcinile ușoare cu cele dificile. Nu uitați să 
vă acordați și timp pentru odihnă pe parcursul zilei. 
  Permiteți-le celorlalți să vă ajute cu sarcinile care încă sunt dificile pentru dumneavoastră.  
Lucruri  precum  îngrijirea  copiilor,  cumpărături,  pregătitul  bucatelor  sau  șofatul,  ar  putea  fi 
complicate.    Acceptați  ajutorul  și  comunicați  celorlalți  cu  ce  ar  putea  să  vă  ajute.  De 
asemenea, pe durata recuperării, puteți apela la serviciile care vă pot livra produse sau bucate.  

  Începeți  treptat  activitățile.  Nu  încercați  să  intrați  în  vâltoarea  activităților  până  nu  vă 
simțiți  gata  pentru  aceasta.  Acest  lucru  ar  însemna  că  trebuie  să  discutați  cu  angajatorul  în 
privința  unei  reveniri  graduale  la  muncă,  realizarea  unor  sarcini  mai  ușoare,  solicitarea  de 
ajutor pentru îngrijirea copilului și reluarea treptată a hobbyurilor.  
 
 
Managementul stresului, anxietății sau al depresiei 
 
Suferința prin care ați trecut în spital poate fi o experiență foarte stresantă. Este clar că aceasta 
ar  putea  avea  un  impact  major  asupra  dispoziției  dumneavoastră.  Nu  este  ceva  neobișnuit  să 
simțiți  stres,  anxietate  (grijă,  frică)  sau  depresie  (dispoziție  proastă,  tristețe).  Amintirile  despre 
aflarea  în  spital  ar  putea  reveni,  chiar  dacă  dumneavoastră  nu  vă  doriți  acest  lucru.  Ați  putea 
observa  că  vă  copleșesc  gânduri  grele  sau  sentimente  legate  de  supraviețuirea  dumneavoastră. 
Dispoziția dumneavoastră ar putea fi afectată de frustrarea că încă nu puteți reveni la activitățile 
zilnice așa cum v-ați dori. La rândul lor, aceste sentimente dificile vă pot afecta capacitatea de a 
vă implica în activitățile zilnice, mai ales dacă nu sunteți prea motivat din cauza diferenței dintre 
așteptările dumneavoastră și ceea ce poate fi realizat la moment.   
Managementul stresului și al emoțiilor legate de anxietate și depresie sunt, prin urmare, o parte 
esențială a recuperării totale.  
Iată câteva lucruri simple pe care le puteți face.  
Atenție la nevoile dumneavoastră esențiale 
  Somn suficient și calitativ. Somnul dumneavoastră a fost perturbat cât ați fost internat. Și 
stresul poate afecta somnul dumneavoastră. Încercați să reveniți la un regim normal de somn 
și  de  plimbare,  utilizând  alarme  pentru  a  vă  reaminti.  Familia/îngrijitorii  se  vor  asigura  că 
aveți  parte  de  un  mediu  liber  de  orice  lucruri  care  v-ar  putea  deranja,  ca  de  exemplu,  prea 
multă  lumină  sau  zgomot.  Reducerea  consumului  de  nicotină  (fumat),  cafeină  și  alcool  și, 
utilizarea strategiilor de relaxare vă vor ajuta să adormiți și să dormiți.  
  Alimentația sănătoasă și suficientă este importantă pentru starea noastră de bine. Dacă aveți 
dificultăți legate de mâncare sau de înghițire, urmați recomandările prevăzute sau cele oferite 
de medic. Familia/îngrijitorii se vor asigura că vă alimentați suficient.  
  Activitatea fizică reduce stresul și șansa de a avea depresie. Începeți cu pași mici și, treptat și 
sigur, intensificați activitatea fizică.  
Autoîngrijirea 
  Păstrarea  conexiunii  sociale  este  importantă  pentru  bunăstarea  mentală.  Discuția  cu  alții 
poate    contribui  la  reducerea  stresului  și  la  găsirea  soluțiilor  pentru  depășirea  provocărilor 
legate de parcursul dumneavoastră de recuperare. Dacă locuiți singur, discuțiile telefonice sau 
online cu prietenii și familia pot să vă ajute să nu vă simțiți singuratic. Din cauza dispoziției 
proaste,  ați  putea  să  nu  simțiți  conexiunea  socială,  iată  de  ce,  rugați  familia  și  prietenii  să 
mențină legătura cu dumneavoastră în perioada de recuperare.  
  Faceți activități relaxante care să nu vă obosească prea tare, de exemplu, ascultați muzică,  
citiți,  sau,  optați  pentru  practici  spirituale.  Respirația  lentă  de  asemenea  vă  poate  ajuta  să 
reduceți  stresul  și  e  un  alt  exemplu  de  strategie  de  relaxare.  Aceste  lucruri  trebuie  făcute 
treptat,  dacă  vă  este  dificil  la  început.  Urmați  „exercițiile  de  control  al  respirației”  descrise 
anterior, pentru a învăța cum să respirați lent.  
  Sporiți  treptat  implicarea  dumneavoastră  în  activitățile  zilnice  sau  în  hobbyuri  cât  de 
mult posibil, deoarece aceasta vă va ajuta să vă îmbunătățiți dispoziția.  
Dacă  anterior  ați  beneficiat  de  servicii  de  sănătate  mintală,  discutați  cu  furnizorul 
dumneavoastră,  ca  să  vă  asigurați  că  acestea  vor  fi  prestate  în  continuare. 
Familia/îngrijitorii pot, de asemenea, să joace un rol important în sprijinirea celor care se 
recuperează fizic după boală, dar, care au o sănătate mintală în declin. Familia/îngrijitorii 
îi pot ajuta să acceseze suportul de care au nevoie atunci când este necesar. 
 

 
Când să contactați un medic 
 
 
Impactul spitalizării și al stării grave poate varia de la o persoană la alta. Este important de a 
contacta personalul medical, așa precum un medic de familie, un specialist în reabilitare sau un 
medic specialist, în cazul în care: 
  există  modificări  legate  de  dificultățile  respiratorii  în  timpul  repausului,  care  nu  se 
ameliorează după aplicarea tehnicilor de control al respirației. 
  vă este dificil să respirați la cea mai mică activitate și acest lucru nu se ameliorează chiar 
dacă optați pentru pozițiile de reducere a dificultăților respiratorii. 
  apar oricare dintre simptome. 
  dacă atenția, memoria, gândirea nu se îmbunătățesc sau dacă nu scade nivelul de oboseală  
și vă este dificil să realizați activitățile de rutină sau, vă împiedică să reveniți la muncă 
sau să îndepliniți alte sarcini.  
  dacă dispoziția dumneavoastră se înrăutățește, mai ales dacă această stare persistă timp de 
câteva săptămâni.